Art. 1: Domeniu de aplicare

(1)Prezenta hotarâre stabileste reguli generale cu privire la igiena produselor alimentare pentru operatorii cu activitate în domeniul alimentar, tinându-se cont, în mod special, de urmatoarele principii:

a)responsabilitatea primara pentru siguranta alimentelor apartine operatorului cu activitate în domeniul alimentar;

b)este necesar sa se asigure siguranta alimentelor pe tot lantul alimentar, începând cu productia primara;

c)este important sa se asigure lantul frigorific pentru alimente ce nu pot fi depozitate în siguranta la temperaturi ale mediului ambiant, în special pentru alimente congelate;

d)implementarea generala a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), împreuna cu aplicarea bunelor practici de igiena, trebuie sa întareasca responsabilitatea operatorilor cu activitate în domeniul alimentar;

e)ghidurile de bune practici sunt un instrument valoros pentru a ajuta operatorii cu activitate în domeniul alimentar, de la toate nivelurile lantului alimentar, sa fie în conformitate cu regulile de igiena a alimentelor si la aplicarea principiilor HACCP;

f)este necesar sa se stabileasca criterii microbiologice si cerinte de control al temperaturii, bazate pe o evaluare stiintifica a riscului;

g)este necesar sa se asigure ca alimentele importate sa fie cel putin la acelasi standard de igiena ca alimentele produse în România sau sa fie la un standard echivalent.

(2)Prezenta hotarâre se aplica tuturor etapelor de productie, de procesare si de distributie a alimentelor, precum si activitatilor de export, fara a se aduce atingere unor cerinte specifice cu referire la igiena alimentelor.

(3)Prezenta hotarâre nu se aplica:

a)productiei primare pentru consum domestic privat;

b)prepararii domestice, manipularii sau depozitarii alimentelor pentru consum domestic privat;

c)furnizarii directe, de catre producator, de cantitati mici de produse primare catre consumatorul final sau catre întreprinderi locale de vânzare cu amanuntul ce aprovizioneaza direct consumatorul final;

d)centrelor de colectare si tabacariilor ce intra sub incidenta definirii activitatilor în domeniul alimentar, numai pentru faptul ca acestea manipuleaza materia prima pentru producerea de gelatina sau colagen.

(4)Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, ca autoritate de reglementare în domeniul sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor ce coordoneaza toate activitatile în acest domeniu, de la producerea materiilor prime pâna la consumator, stabileste împreuna cu Ministerul Sanatatii, în baza legislatiei nationale, reguli ce reglementeaza activitatile prevazute la alin. (3) lit. c). Astfel de reguli trebuie sa asigure realizarea obiectivelor prezentei hotarâri.

Art. 2: Definitii

(1)În sensul prezentei hotarâri termenii si expresiile urmatoare se definesc astfel:

a)igiena alimentelor, denumita în continuare igiena - masurile si conditiile necesare pentru controlul riscurilor si pentru a se asigura calitatea de propriu pentru consum uman a unui produs alimentar, în concordanta cu destinatia prestabilita a acestuia;

b)produse primare - produse rezultate din productia primara, incluzând produse crescute pe sol, obtinute prin cresterea de animale, din vânat si pescuit;

c)întreprindere - orice unitate cu activitate în domeniul alimentar;

d)autoritate competenta - Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, denumita în continuare Autoritatea, competenta pentru implementarea, coordonarea implementarii si asigurarea conformitatii cu prevederile prezentei hotarâri sau orice alta autoritate careia i-a fost delegata acea competenta. Aceasta poate include, de asemenea, dupa caz, autoritatea corespondenta a altei tari;

e)echivalent - cu referire la sisteme diferite, capacitatea de îndeplinire a acelorasi obiective;

f)contaminare - prezenta sau introducerea unui risc;

g)apa potabila - apa ce întruneste cerintele minime prevazute de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004, ce transpune Directiva Consiliului nr. 98/83/CE;

h)apa de mare curata - apa de mare naturala, artificiala sau purificata ori apa sarata ce nu contine microorganisme, substante daunatoare sau plancton marin toxic în cantitati capabile sa afecteze direct ori indirect salubritatea alimentelor;

i)apa curata - apa de mare curata si apa proaspata de o calitate similara;

j)ambalare - plasarea unui produs alimentar într-un ambalaj sau container, în contact direct cu produsul alimentar respectiv si ambalajul ori containerul însusi;

k)împachetare - plasarea unuia sau mai multor alimente ambalate într-un al doilea container si chiar acesta din urma;

l)container sigilat ermetic - un container ce este proiectat si destinat a fi sigur fata de patrunderea de pericole;

m)procesare - orice proces ce modifica substantial produsul initial, incluzând încalzirea, afumarea, sararea, maturarea, uscarea, marinarea, extractia, extrudarea sau o combinare a acestor procese;

n)produse neprocesate - produse alimentare ce nu au fost supuse procesarii si care includ produse ce au fost divizate, portionate, taiate, decapitate, feliate, dezosate, tocate, jupuite, maruntite, transate, curatate, fasonate, decojite, macinate, racite, congelate, congelate profund sau dezghetate;

o)produse procesate - produse alimentare ce rezulta din procesarea produselor neprocesate. Aceste produse pot contine ingrediente ce sunt necesare pentru prelucrarea lor sau pentru a induce caracteristici specifice.

(2)În anexa prezentei hotarâri, termenii “atunci când este necesar”, “dupa caz”, “adecvat” si “suficient” înseamna, respectiv, “atunci când este necesar”, “dupa caz”, “adecvat” sau “suficient” pentru a îndeplini obiectivele prezentei hotarâri.

CAPITOLUL II: Obligatiile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar

Art. 3: Obligatie generala

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca toate etapele de productie, de procesare si de distributie a alimentelor ce sunt sub controlul acestora satisfac cerintele aferente de igiena prevazute de prezenta hotarâre.

Art. 4: Cerinte de igiena generale si specifice

(1)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care realizeaza productie primara si cei asociati operatiunilor prevazute în anexa nr. 1 la prezentele reguli generale trebuie sa se conformeze cu prevederile generale de igiena prevazute la cap. I din anexa nr. 1 la Reguli generale pentru igiena produselor alimentare si cu orice alte cerinte specifice prevazute de Hotarârea Guvernului nr. 954/2005 privind aprobarea Regulilor specifice de igiena pentru alimente de origine animala, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din 5 septembrie 2005, ce transpune Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE.

(2)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care realizeaza oricare dintre etapele de productie, de procesare si de distributie de alimente dupa acele etape la care se aplica prevederile alin. (1) trebuie sa se conformeze cu cerintele generale de igiena prevazute în anexa nr. 2 la prezentele reguli generale si cu orice alte cerinte specifice prevazute de Hotarârea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE.

(3)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa adopte, dupa caz, urmatoarele masuri specifice de igiena:

a)conformarea cu criteriile microbiologice pentru produse alimentare;

b)proceduri necesare pentru a îndeplini obiectivele prevazute de prezenta hotarâre;

c)conformarea cu cerintele privind controlul temperaturii pentru produse alimentare;

d)mentinerea lantului de frig;

e)prelevarea de probe si efectuarea de analize de laborator.

(4)Criteriile, cerintele si obiectivele la care se refera alin. (3) trebuie adoptate în conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Metodele de prelevare de probe si de analiza asociate trebuie sa fie stabilite în conformitate cu aceeasi procedura.

(5)_

a)Atunci când prezenta hotarâre, Hotarârea Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE, si masurile de implementare a acestora nu specifica metodele de prelevare de probe si de analiza, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot utiliza metode corespunzatoare prevazute de alte acte normative ale legislatiei nationale si comunitare ce reglementeaza domeniul veterinar si pentru siguranta alimentelor sau, în absenta unor astfel de metode, metode ce ofera rezultate echivalente cu cele obtinute utilizând metoda de referinta, daca acestea sunt validate stiintific în conformitate cu regulile sau protocoalele recunoscute international.

b)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot utiliza ghidurile prevazute la art. 7, 8 si 9 ca un ajutor pentru asigurarea conformitatii cu obligatiile ce rezulta pentru ei în baza prezentei hotarâri.

Art. 5: Analiza riscului si punctele critice de control - HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point)

(1)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa puna în aplicare, sa implementeze si sa mentina o procedura sau proceduri permanente bazate pe principiile HACCP.

(2)Principiile HACCP la care se refera alin. (1) constau în urmatoarele:

a)identificarea oricarui risc ce poate fi prevenit, eliminat sau redus la niveluri acceptabile;

b)identificarea punctelor critice de control pentru etapa sau etapele în care controlul este esential, pentru a se preveni ori a se elimina un risc sau pentru a-l reduce la niveluri acceptabile;

c)stabilirea limitelor critice în punctele critice de control ce separa acceptabilul de neacceptabil pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea riscurilor identificate;

d)stabilirea si implementarea de proceduri eficiente de monitorizare a punctelor critice de control;

e)stabilirea de actiuni corective, atunci când monitorizarea indica faptul ca un punct critic de control nu este sub control;

f)stabilirea de proceduri ce trebuie sa fie efectuate în mod regulat pentru a se verifica daca masurile enuntate la lit. a)-e) functioneaza eficient;

g)stabilirea de documente si înregistrari proportional cu natura si marimea activitatii din domeniul alimentar, pentru a se demonstra aplicarea eficienta a masurilor prevazute la lit. a)-f).

(3)Când este efectuata orice modificare a produsului, a procesului de productie sau a unei etape a procesului de productie, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa revizuiasca procedura si sa-i aduca modificarile care se impun.

(4)Prevederile alin. (1) se aplica numai operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care realizeaza orice etapa de productie, de procesare si de distributie de alimente dupa productia primara, precum si acele operatiuni asociate, prevazute în anexa nr. 1.

(5)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie:

a)sa furnizeze autoritatii competente documente care atesta îndeplinirea prevederilor alin. (1), în maniera în care acestea o solicita, tinând cont de natura si marimea activitatii în domeniul alimentar;

b)sa se asigure ca orice documente ce descriu proceduri elaborate în conformitate cu acest articol sunt actualizate permanent;

c)sa retina si sa pastreze, pentru o perioada corespunzatoare, orice alte documente si înregistrari.

(6)Autoritatea poate stabili masuri detaliate pentru implementarea acestui articol în conformitate cu cerintele Uniunii Europene. Astfel de masuri pot facilita implementarea acestui articol de catre anumiti operatori cu activitate în domeniul alimentar, în special a procedurilor de utilizare ce sunt stabilite prin ghiduri pentru aplicarea principiilor HACCP, cu scopul de a se conforma cu alin. (1). Astfel de masuri pot, de asemenea, sa specifice perioada în care operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa retina si sa pastreze documente si înregistrari, în conformitate cu alin. (4) lit. c).

Art. 6: Controale oficiale, înregistrari si aprobari

(1)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa coopereze cu autoritatile competente, în conformitate cu legislatia nationala în vigoare.

(2)Fiecare operator cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa notifice autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, în maniera în care aceasta o solicita, fiecare întreprindere aflata sub controlul sau ce efectueaza oricare dintre etapele de productie, de procesare si de distributie de alimente, în scopul înregistrarii fiecarei astfel de întreprinderi. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure, de asemenea, ca autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti detine informatii actualizate cu privire la aceste întreprinderi, inclusiv notificarea oricarei schimbari semnificative în activitatea acestora si închiderea oricarei întreprinderi existente.

(3)Atunci când este necesara autorizarea, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca întreprinderile lor sunt aprobate de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana si, respectiv, a municipiului Bucuresti ca urmare a cel putin unei inspectii efectuate la fata locului, aceasta autorizare fiind acordata:

a)în baza legislatiei nationale, în afara celei ce nu transpune legislatie comunitara;

b)în baza Hotarârii Guvernului nr. 954/2005 ce transpune Regulamentul nr. 853/2004/CE; sau

c)în baza unei decizii adoptate în conformitate cu cerintele Uniunii Europene.

(4)Atunci când este necesara autorizarea anumitor întreprinderi în baza legislatiei nationale, asa cum este prevazut la alin. (3) lit. a), Autoritatea trebuie sa informeze Comisia Europeana si statele membre asupra reglementarilor nationale aplicabile.

CAPITOLUL III: Ghiduri de bune practici

Art. 7: Elaborarea, difuzarea si utilizarea ghidurilor

Autoritatea trebuie sa încurajeze elaborarea ghidurilor nationale de bune practici pentru igiena si pentru aplicarea principiilor HACCP, în conformitate cu art. 8. Trebuie sa fie încurajate difuzarea si utilizarea atât a ghidurilor nationale, cât si a celor comunitare. Cu toate acestea, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot utiliza aceste ghiduri în mod voluntar.

Art. 8: Ghiduri nationale

(1)Asociatiile de profil din sectoarele cu activitati în domeniul alimentar pot elabora si difuza ghiduri nationale de bune practici, astfel:

a)prin consultare cu reprezentanti ai partilor ale caror interese pot fi afectate substantial, precum autoritatile competente si grupurile de consumatori;

b)având în vedere codurile aferente de practici ale Codex Alimentarius;

c)atunci când acestea se refera la productia primara si la acele operatiuni asociate acesteia, prevazute de anexa nr. 1 la prezentele reguli generale, în concordanta cu recomandarile prevazute la cap. II din aceasta anexa.

(2)Ghidurile nationale pot fi elaborate sub egida unui institut national de standardizare recunoscut la nivel comunitar.

(3)Autoritatea trebuie sa evalueze ghidurile nationale, pentru a se asigura ca:

a)acestea au fost elaborate în conformitate cu prevederile alin. (1);

b)continutul acestora se poate utiliza pentru sectoarele din domeniul alimentar la care se refera acestea;

c)acestea sunt adecvate ca ghiduri pentru conformarea cu art. 3, 4 si 5, pentru sectoarele si pentru produsele alimentare la care se refera.

(4)Autoritatea transmite Comisiei Europene ghiduri nationale ce se conformeaza cu prevederile alin. (3), acestea fiind înregistrate de catre Comisie si puse la dispozitie statelor membre.

(5)Ghidurile de bune practici elaborate în baza Hotarârii Guvernului nr. 1.198/2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare, ce transpune Directiva nr. 93/43/CEE, continua sa se aplice si dupa intrarea în vigoare a prezentei hotarâri, cu conditia ca acestea sa fie compatibile cu obiectivele prezentei hotarâri.

CAPITOLUL IV: Activitati de import si export

Art. 9: Activitati de import

În ceea ce priveste igiena alimentelor importate, pe lânga cerintele Legii nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor si a hranei pentru animale, modificata si completata prin Legea nr. 412/2004, ce transpune partial Regulamentul nr. 178/2002, trebuie sa fie respectate si cerintele prevazute de art. 3-6.

Art. 10: Activitati de export

În ceea ce priveste igiena alimentelor exportate sau reexportate, pe lânga cerintele Legii nr. 150/2004, modificata si completata prin Legea nr. 412/2004, ce transpune partial Regulamentul nr. 178/2002, trebuie sa fie incluse si cerintele prevazute la art. 3-6.

CAPITOLUL V: Prevederi finale

Art. 11: Masuri de implementare

Autoritatea, împreuna cu celelalte autoritati implicate, poate elabora masuri de implementare, în conformitate cu cerintele Uniunii Europene.

Art. 12: Modificarea si completarea anexelor nr. 1 si 2 la prezentele reguli generale

(1)Anexele nr. 1 si 2 pot fi modificate si completate, în conformitate cu cerintele Uniunii Europene, tinându-se cont de:

a)necesitatea de a revizui recomandarile prevazute la art. 4 alin. (2) din anexa nr. 1;

b)experienta câstigata prin implementarea sistemelor bazate pe HACCP în aplicarea prevederilor art. 5;

c)evolutiile tehnologice si consecintele practice ale acestora si de asteptarile consumatorului cu privire la compozitia alimentelor;

d)opiniile stiintifice, în special cele obtinute ca urmare a noi evaluari de risc;

e)criterii microbiologice si de temperatura pentru produse alimentare.

(2)Autoritatea poate acorda derogari de la prevederile anexelor nr. 1 si 2, în special pentru a se facilita implementarea art. 5, pentru întreprinderi de capacitate mica, în conformitate cu cerintele Uniunii Europene, tinând cont de factorii de risc aferenti, cu conditia ca astfel de derogari sa nu afecteze îndeplinirea obiectivelor prezentei hotarâri.

(3)Autoritatea poate adopta, fara a compromite îndeplinirea obiectivelor prezentei hotarâri si în concordanta cu prevederile alin. (4) si (5), masuri adaptând cerintele prevazute în anexa nr. 2.

(4)_

a)Masurile prevazute la alin. (3) trebuie sa aiba ca obiectiv:

(i)sa permita utilizarea în continuare a metodelor traditionale, în oricare dintre etapele de productie, de procesare sau de distributie de alimente; sau

(ii)acomodarea cu necesitatile activitatilor din domeniul alimentar ce se desfasoara în zone ce sunt supuse unor constrângeri geografice speciale.

b)în alte cazuri masurile trebuie sa se aplice numai la proiectarea, construirea si echiparea întreprinderilor.

(5)Daca Autoritatea intentioneaza sa adopte masurile prevazute la alin. (3), trebuie sa notifice aceasta Comisiei Europene si statelor membre. Notificarea trebuie:

a)sa furnizeze o descriere detaliata a cerintelor pe care Autoritatea le considera necesar sa fie adaptate si natura adaptarilor preconizate;

b)sa descrie produsele alimentare si întreprinderile la care se refera;

c)sa explice motivele adaptarii, inclusiv, atunci când este relevant, furnizarea unui rezumat al analizelor de risc efectuate si orice masuri ce trebuie sa fie luate pentru a se asigura ca adaptarea nu compromite obiectivele prezentei hotarâri;

d)sa furnizeze orice alte informatii relevante.

(6)Atunci când Autoritatea este notificata, în conformitate cu alin. (5), de catre un stat membru ca acesta intentioneaza sa adopte masuri, aceasta are la dispozitie o perioada de 3 luni de la primirea notificarii, pentru a transmite Comisiei Europene comentarii scrise. În cazul adaptarilor ce survin din aplicarea alin. (4) lit. b), aceasta perioada trebuie sa fie extinsa la 4 luni, daca Autoritatea solicita aceasta.

(7)Autoritatea poate adopta masuri ce adapteaza cerintele anexei nr. 2 numai:

a)în conformitate cu decizia adoptata în baza alin. (6);

b)daca dupa o luna de la expirarea perioadei la care se refera alin. (6), Comisia Europeana nu a informat Autoritatea ca a primit comentarii scrise sau ca intentioneaza sa propuna adoptarea unei decizii în conformitate cu alin. (6).

Art. 13: Masuri de implementare si dispozitii tranzitorii

(1)Orice referire la Hotarârea Guvernului nr. 1.198/2002 ce transpune Directiva nr. 93/43/CEE se considera ca fiind efectuata la prezenta hotarâre de la data intrarii în vigoare a acesteia.

(2)Masurile adoptate ca urmare a aplicarii prevederilor art. 5 si 8 din Hotarârea Guvernului nr. 1.198/2002 se aplica pâna la înlocuirea acestora prin masuri adoptate în conformitate cu prezenta hotarâre sau cu Legea nr. 150/2004, modificata si completata prin Legea nr. 412/2004.

(3)Pâna la stabilirea de criterii sau cerinte prevazute la art. 4 alin. (3), Autoritatea poate mentine orice reguli ce stabilesc astfel de criterii sau cerinte pe care aceasta le-a adoptat în conformitate cu Hotarârea Guvernului nr. 1.198/2002.

(4)Pâna la aplicarea noii legislatii transpuse ce stabileste reguli pentru realizarea de controale oficiale ale alimentelor, Autoritatea si, dupa caz, împreuna cu celelalte autoritati competente, instituie masuri corespunzatoare pentru asigurarea îndeplinirii obligatiilor prevazute de sau în baza prezentei hotarâri.

Art. 14

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele reguli generale.

ANEXA nr. 1: PRODUCTIA PRIMARA

CAPITOLUL I: Prevederi generale de igiena pentru productia primara si operatiuni asociate acesteia

Art. 1: Domeniu de aplicare

Prezenta anexa se aplica productiei primare si urmatoarelor operatiuni asociate acesteia:

a)transportul, depozitarea si manipularea produselor primare la locul de productie, cu conditia ca aceste operatiuni sa nu modifice substantial natura acestora;

b)transportul de animale vii, atunci când este necesar sa se îndeplineasca obiectivele prezentei hotarâri;

c)în cazul produselor de origine vegetala, al produselor de pescuit si al vânatului salbatic, operatiunile de transport pentru livrarea produselor primare a caror natura nu a fost modificata substantial, de la locul de productie pâna la o întreprindere.

Art. 2: Reguli privind igiena

(1)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca produsele primare sunt protejate fata de contaminare, având în vedere orice procesare pe care produsele primare o vor suporta ulterior.

(2)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se conformeze prevederilor nationale corespunzatoare si celor comunitare transpuse în legislatia nationala, referitoare la controlul riscurilor pentru productia primara si operatiunile asociate acesteia, incluzând:

a)masuri pentru a se controla contaminarea ce provine din aer, sol, apa, hrana pentru animale, fertilizatori, produse medicinale de uz veterinar, produse pentru protectia plantelor, biocide si din depozitarea, manipularea, colectarea si prelucrarea deseurilor;

b)masuri referitoare la sanatatea si bunastarea animalelor si la sanatatea plantelor si care au implicatii asupra sanatatii publice, incluzând programe pentru monitorizarea si controlul zoonozelor si al agentilor zoonotici.

(3)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care cresc, colecteaza sau vâneaza animale ori care obtin produse primare de origine animala trebuie sa ia masuri adecvate, dupa caz, pentru:

a)a mentine în buna stare orice facilitati utilizate în legatura cu productia primara si cu operatiunile asociate acesteia, incluzând facilitati utilizate pentru depozitarea si manipularea hranei pentru animale, pentru a le curata si, unde este necesar dupa curatare, a le dezinfecta într-o maniera corespunzatoare;

b)a mentine curat si, unde este necesar dupa curatare, a dezinfecta într-o maniera corespunzatoare echipamentul, containerele, boxele, vehiculele si vasele;

c)a asigura, pe cât posibil, curatenia animalelor ce urmeaza a fi sacrificate si, atunci când este necesar, a animalelor de productie;

d)a utiliza apa potabila sau apa curata oricând este necesar pentru a se preveni contaminarea;

e)a se asigura ca personalul care manipuleaza produsele alimentare este în stare buna de sanatate si a fost instruit cu privire la riscurile pentru sanatate;

f)a se evita, pe cât posibil, ca animalele si daunatorii sa determine producerea contaminarii;

g)a se depozita si a se manipula deseuri si substante periculoase, astfel încât sa se previna contaminarea;

h)a se preveni introducerea si raspândirea de boli contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusiv luarea de masuri de precautie atunci când se introduc animale noi si raportarea suspiciunii existentei unor focare de astfel de boli catre autoritatea competenta;

i)a tine cont de rezultatele oricaror analize aferente efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe ce au importanta pentru sanatatea publica;

j)a utiliza corect aditivi furajeri si produse medicinale de uz veterinar, în conformitate cu legislatia aferenta.

(4)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc sau recolteaza produse vegetale trebuie sa ia masuri adecvate, dupa caz, pentru:

a)a mentine curate si, atunci când este necesar dupa curatare, a dezinfecta, într-o maniera corespunzatoare, facilitatile, echipamentul, containerele, lazile, vehiculele si vasele;

b)a asigura, dupa cum este necesar, conditii igienice de productie, de transport si de depozitare si starea de curatenie a produselor vegetale;

c)a utiliza apa potabila sau apa curata oricând este necesar sa se previna contaminarea;

d)a se asigura ca personalul care manipuleaza produse alimentare este în buna stare de sanatate si a fost instruit cu privire la riscurile pentru sanatate;

e)a preveni, pe cât posibil, ca animalele si daunatorii sa determine producerea contaminarii;

f)a se depozita si a se manipula deseuri si substante periculoase, astfel încât sa se previna contaminarea;

g)a tine cont de rezultatele oricaror analize relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe ce au importanta pentru sanatatea publica;

h)a se utiliza corect produse pentru protectia plantelor si biocide, asa cum s-a solicitat de legislatia în vigoare.

(5)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa ia masuri corespunzatoare de remediere atunci când au fost informati despre probleme identificate în timpul controalelor oficiale.

Art. 3: Pastrarea documentelor

(1)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa întocmeasca si sa pastreze documente referitoare la masurile puse în aplicare pentru a controla pericolele într-o maniera si pentru o perioada corespunzatoare, proportional cu natura si marimea activitatilor din domeniul alimentar. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa faca disponibile informatiile relevante continute de aceste înregistrari autoritatii sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor locale sau judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti si, dupa caz, celorlalte autoritati competente, precum si pe cele pe care le-au primit acestia, la cerere.

(2)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care cresc animale sau care obtin produse primare de origine animala trebuie, în special, sa întocmeasca si sa pastreze documente cu privire la:

a)natura si originea hranei pentru animale administrate animalelor;

b)produsele medicinale de uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare si perioadele de asteptare;

c)aparitia de boli ce pot afecta siguranta produselor de origine animala;

d)rezultatele oricaror analize efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate în scop de diagnostic ce au importanta pentru sanatatea publica;

e)orice rapoarte aferente verificarilor efectuate asupra animalelor sau produselor de origine animala.

(3)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc sau recolteaza produse vegetale trebuie, în special, sa întocmeasca si sa pastreze documente cu privire la:

a)orice utilizare a produselor pentru protectia plantelor si a biocidelor;

b)orice aparitie a daunatorilor sau a bolilor ce pot afecta siguranta produselor de origine vegetala;

c)rezultatele oricaror analize relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe ce au importanta pentru sanatatea publica.

(4)Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot fi asistati, pentru întocmirea si pastrarea documentelor, de alte persoane precum medici veterinari, agronomi si tehnicieni de ferma.

CAPITOLUL II: Recomandari pentru ghiduri de bune practici de igiena

Art. 4

(1)Ghidurile nationale si comunitare prevazute la art. 7 si 8 din anexa la prezenta hotarâre trebuie sa contina îndrumari cu privire la bunele practici de igiena pentru controlul pericolelor si la operatiunile asociate productiei primare.

(2)Ghidurile de bune practici de igiena trebuie sa includa informatii corespunzatoare cu privire la riscurile ce pot aparea în productia primara si operatiuni asociate acesteia, precum si masuri pentru a controla riscurile, incluzând masuri aferente prevazute de legislatia nationala, legislatia comunitara transpusa sau de programele nationale. Exemple de astfel de riscuri si masuri pot include:

a)controlul contaminarii, precum cea cu micotoxine, metale grele si material radioactiv;

b)utilizarea de apa, deseuri organice si fertilizatori;

c)utilizarea corecta si adecvata a produselor pentru protectia plantelor si a biocidelor si trasabilitatea acestora;

d)utilizarea corecta si adecvata a produselor medicinale de uz veterinar si a aditivilor furajeri si trasabilitatea acestora;

e)pregatirea, depozitarea, utilizarea si trasabilitatea furajelor;

f)ecarisarea corespunzatoare a animalelor moarte, înlaturarea corespunzatoare a deseurilor si a gunoiului;

g)masuri de protectie pentru prevenirea introducerii de boli contagioase transmisibile la oameni prin consum de alimente si orice obligatie de a notifica autoritatii competente despre acestea;

h)proceduri, practici si metode pentru a se asigura ca alimentele sunt produse, manipulate, împachetate, depozitate si transportate în conditii corespunzatoare de igiena, incluzând igienizarea si controlul daunatorilor eficiente;

i)masuri privind starea de curatenie a animalelor pentru taiere si productie;

j)masuri legate de întocmirea si pastrarea documentelor si a evidentelor.

ANEXA nr. 2: CERINTE GENERALE DE IGIENA pentru operatorii cu activitate în domeniul alimentar, cu exceptia cazului în care se aplica prevederile anexei nr. 1

INTRODUCERE

Prevederile cuprinse în cap. V-XII se aplica tuturor etapelor de productie, de procesare si de distributie a alimentelor, iar prevederile celorlalte capitole se aplica dupa cum urmeaza:

- prevederile cap. I se aplica tuturor obiectivelor din domeniul alimentar, cu exceptia obiectivelor carora li se aplica prevederile cap. III;

- prevederile cap. II se aplica tuturor încaperilor în care sunt preparate, tratate sau procesate alimente, cu exceptia zonelor pentru servirea mesei si a obiectivelor carora li se aplica prevederile cap. III;

- prevederile cap. III se aplica acelor obiective prevazute de titlul capitolului;

- prevederile cap. IV se aplica transportului.

CAPITOLUL I: Cerinte generale pentru obiective din domeniul alimentar, altele decât cele prevazute de cap. III

(1)Obiectivele din domeniul alimentar trebuie sa fie mentinute curate si în stare buna de functionare si întretinere.

(2)Proiectarea, designul, constructia, localizarea si marimea obiectivelor din domeniul alimentar trebuie:

a)sa permita întretinerea, igienizarea si/sau dezinfectia adecvata, pentru a se evita ori a reduce la minimum posibilitatile de contaminare pe calea aerului, si sa asigure spatiu de lucru adecvat care sa permita efectuarea igienica a tuturor operatiunilor;

b)sa fie astfel încât sa protejeze împotriva acumularii de murdarie, contactului cu materiale toxice, caderii de particule în alimente si formarii de condens sau de mucegaiuri pe suprafete;

c)sa permita aplicarea bunelor practici de igiena pentru alimente, inclusiv protectia împotriva contaminarii si, în special, controlul daunatorilor;

d)sa ofere, dupa caz, conditii adecvate de manipulare si depozitare a alimentelor, la o temperatura controlata, sa fie de capacitate suficienta pentru mentinerea produselor alimentare la temperaturi corespunzatoare si sa fie proiectate pentru a permite ca aceste temperaturi sa fie monitorizate si, dupa caz, sa fie înregistrate.

(3)Trebuie sa fie disponibil un numar adecvat de toalete conectate la un sistem eficient de canalizare. Toaletele nu trebuie sa comunice direct cu spatiile în care sunt manipulate alimente.

(4)Trebuie sa fie disponibil un numar corespunzator de spalatoare, amplasate si concepute în mod adecvat pentru curatarea mâinilor. Trebuie sa se asigure lavoare pentru curatarea mâinilor, prevazute cu apa curenta calda si rece, cu materiale pentru spalarea mâinilor si pentru uscare igienica. Atunci când este necesar, utilitatile pentru spalarea alimentelor trebuie sa fie separate de cele pentru spalarea mâinilor.

(5)Trebuie sa se asigure mijloace potrivite si suficiente de ventilatie naturala sau mecanica. Trebuie sa fie evitat fluxul mecanic de aer dintr-o zona contaminata catre o zona curata. Sistemele de ventilatie trebuie sa fie construite astfel încât sa permita ca filtrele si alte componente ce necesita curatare sau înlocuire sa fie usor accesibile.

(6)Grupurile sanitare trebuie sa aiba ventilatie naturala sau mecanica.

(7)Obiectivele din domeniul alimentar trebuie sa aiba iluminare naturala si/sau artificiala.

(8)Facilitatile pentru drenaj trebuie sa fie adecvate destinatiei de utilizare. Acestea trebuie sa fie concepute si construite în asa fel încât sa se evite riscul de contaminare. Atunci când canalele de drenaj sunt deschise total sau partial, acestea trebuie sa fie concepute pentru a se asigura ca nu se scurg deseuri dintr-o zona contaminata spre sau într-o zona curata, în special în zona în care sunt manipulate alimente ce pot sa prezinte un risc ridicat pentru consumatorul final.

(9)Dupa caz, trebuie sa fie asigurate vestiare pentru personal.

(10)Agentii de curatare si substantele dezinfectante nu trebuie sa fie depozitate în zone unde se manipuleaza alimente.

CAPITOLUL II: Cerinte specifice pentru încaperile unde sunt preparate, tratate sau procesate produse alimentare, cu exceptia spatiilor pentru servirea mesei si a acelor obiective prevazute de cap. III

(1)În încaperile în care sunt preparate, tratate sau procesate alimente, cu exceptia spatiilor pentru servirea mesei si a acelor obiective prevazute de cap. III, dar incluzând spatiile continute de mijloacele de transport, configuratia si proiectul trebuie sa permita aplicarea bunelor practici de igiena a alimentelor, incluzând protectia împotriva contaminarii între si în timpul operatiunilor.

(2)În special:

a)suprafetele pavimentului trebuie sa fie mentinute în bune conditii de întretinere si sa fie usor de curatat si, dupa caz, de dezinfectat. Aceasta necesita utilizarea unui material impermeabil, nonabsorbant, lavabil si netoxic, cu exceptia cazului în care operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot dovedi autoritatii competente ca alte materiale utilizate sunt corespunzatoare. Dupa caz, pavimentul trebuie sa permita drenajul adecvat al suprafetelor;

b)suprafetele peretilor trebuie sa fie mentinute în conditii bune de întretinere si sa fie usor de curatat, iar atunci când este necesar, de dezinfectat. Aceasta necesita utilizarea unor materiale impermeabile, nonabsorbante, lavabile si netoxice, precum si o suprafata neteda pâna la o înaltime adecvata efectuarii diferitelor operatiuni, cu exceptia cazului în care operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot dovedi autoritatii competente ca alte materiale utilizate sunt corespunzatoare;

c)plafoanele sau, acolo unde nu exista plafoane, suprafata interioara a acoperisului si accesoriile suspendate trebuie sa fie construite si finisate astfel încât sa se previna acumularea de murdarie si sa se reduca condensul, cresterea de mucegaiuri si împrastierea de particule;

d)ferestrele si alte deschizaturi trebuie sa fie construite pentru a se preveni acumularea de murdarie. Cele ce pot fi deschise catre mediul exterior trebuie, dupa caz, sa fie echipate cu plase împotriva insectelor, ce pot fi usor demontate pentru curatare. Atunci când deschiderea ferestrelor ar avea ca rezultat contaminarea, ferestrele trebuie sa ramâna închise si fixate în timpul productiei;

e)usile trebuie sa fie usor de curatat, iar atunci când este necesar, de dezinfectat. Pentru aceasta este necesara utilizarea de suprafete netede si nonabsorbante, cu exceptia cazului în care operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot dovedi autoritatii competente ca alte materiale utilizate sunt corespunzatoare;

f)suprafetele, incluzând suprafetele echipamentelor, din spatiile în care sunt manipulate alimente si, în special, suprafetele ce intra în contact cu alimentele trebuie sa fie mentinute în stare buna de întretinere si trebuie sa fie usor de curatat, iar atunci când este necesar, de dezinfectat. Pentru aceasta este necesara utilizarea de materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune si netoxice, cu exceptia cazului în care operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot dovedi autoritatii competente ca alte materiale utilizate sunt corespunzatoare.

(3)Trebuie sa fie asigurate facilitati adecvate, dupa caz, pentru curatarea, dezinfectia si depozitarea ustensilelor si a echipamentelor de lucru. Aceste facilitati trebuie sa fie construite din materiale rezistente la coroziune, sa fie usor de curatat si sa fie aprovizionate în mod adecvat cu apa fierbinte si rece.

(4)Trebuie sa se elaboreze, dupa caz, instructiuni pentru spalarea alimentelor. Fiecare cuva sau orice astfel de facilitate destinata spalarii de alimente trebuie sa aiba o sursa adecvata de apa fierbinte si/sau apa potabila rece, în conformitate cu cerintele cap. VII, si sa fie mentinuta curata, iar atunci când este necesar, dezinfectata.

CAPITOLUL III: Cerinte pentru facilitati mobile si/sau temporare (precum marchize, standuri de comercializare, vehicule mobile pentru vânzare), facilitati utilizate în principal drept locuinte private, dar unde sunt preparate alimente, în mod regulat, pentru punere pe piata, precum si automate pentru vânzare

(1)Facilitatile si automatele pentru vânzare, în masura în care este practicabil în mod rezonabil, trebuie sa fie în asa fel amplasate, concepute, construite, mentinute curate si în bune conditii, încât sa se evite riscul contaminarii, în special de catre animale si daunatori.

(2)În special, atunci când este necesar:

a)trebuie sa fie disponibile facilitati corespunzatoare pentru mentinerea igienei corespunzatoare a personalului (incluzând facilitati pentru spalarea si uscarea igienica a mâinilor, spatii sanitare igienice si vestiare);

b)suprafetele în contact cu alimentele trebuie sa fie în buna stare de întretinere si trebuie sa fie usor de curatat, iar atunci când este necesar, de dezinfectat. Pentru aceasta este necesara utilizarea de materiale netede, lavabile, rezistente la coroziune si netoxice, cu exceptia cazului în care operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot dovedi autoritatii competente ca alte materiale utilizate sunt corespunzatoare;

c)trebuie sa fie elaborate instructiuni adecvate pentru curatarea si, dupa caz, dezinfectia ustensilelor si a echipamentului de lucru;

d)atunci când produsele alimentare sunt curatate, ca parte a operatiunilor din cadrul activitatilor în domeniul alimentar, trebuie elaborate instructiuni adecvate pentru ca aceasta operatiune sa se efectueze igienic;

e)trebuie sa fie disponibila o sursa adecvata de apa fierbinte si/sau de apa potabila rece;

f)trebuie sa fie disponibile dispozitive adecvate si/sau facilitati, pentru depozitarea igienica, colectarea si eliminarea substantelor periculoase si/sau necomestibile si a deseurilor (lichide sau solide);

g)trebuie sa fie disponibile facilitati adecvate si/sau dispozitive pentru mentinerea si monitorizarea conditiilor adecvate de temperatura pentru alimente;

h)produsele alimentare trebuie sa fie plasate în asa fel încât sa se evite riscul contaminarii, pe cât este practic posibil.

CAPITOLUL IV: Transportul

(1)Mijloacele de transport si/sau containerele utilizate pentru transportul produselor alimentare trebuie sa fie mentinute curate si în buna stare de întretinere si functionare pentru ca alimentele sa fie protejate împotriva contaminarii si, dupa caz, sa fie concepute si construite pentru a se permite igienizarea si/sau dezinfectia adecvate.

(2)Recipientele din vehicule si/sau containerele nu trebuie sa fie utilizate pentru transportul altor materii decât produsele alimentare, atunci când aceasta utilizare poate avea ca rezultat contaminarea.

(3)Atunci când transportoarele si/sau containerele sunt utilizate si pentru transportul altor materiale decât produse alimentare sau pentru transportul simultan al unor produse alimentare diferite, trebuie sa existe, dupa caz, o separare efectiva a produselor.

(4)Produsele alimentare sub forma lichida, de granule sau de pudra, în vrac, trebuie sa fie transportate în recipiente si/sau containere/tancuri rezervate exclusiv transportului de produse alimentare. Astfel de containere trebuie sa fie marcate în mod vizibil cu litere ce nu pot fi sterse, în una sau mai multe limbi de circulatie internationala, pentru a se scoate în evidenta ca acestea sunt utilizate exclusiv pentru transportul de produse alimentare, sau trebuie sa fie marcate cu inscriptia “numai pentru produse alimentare”.

(5)Atunci când mijloacele de transport si/sau containerele au fost utilizate pentru transportul altor bunuri decât produse alimentare sau pentru transportul de produse alimentare diferite, trebuie sa se efectueze o igienizare eficienta între încarcari, pentru a se evita riscul de contaminare.

(6)Produsele alimentare din mijloace de transport si/sau containere trebuie sa fie aranjate si protejate, astfel încât sa se reduca la minimum riscul de contaminare.

(7)Dupa caz, mijloacele de transport si/sau containerele utilizate pentru transport de alimente trebuie sa permita mentinerea alimentelor la temperaturi corespunzatoare si sa permita ca aceste temperaturi sa fie monitorizate.

CAPITOLUL V: Cerinte pentru echipamente

(1)Toate articolele, ustensilele, dotarile, garniturile, componentele si echipamentele cu care alimentele vin în contact trebuie:

a)sa fie igienizate eficient, iar atunci când este necesar, dezinfectate. Igienizarea si dezinfectia trebuie sa aiba loc cu o frecventa suficienta pentru a se evita orice risc de contaminare;

b)sa fie astfel construite, confectionate din astfel de materiale si sa fie mentinute în buna ordine, stare de functionare si conditii de întretinere, încât sa se reduca la minimum orice risc de contaminare;

c)cu exceptia containerelor nereturnabile si a materialelor de împachetare, sa fie astfel construite, confectionate din astfel de materiale si sa fie mentinute în buna ordine, stare de functionare si conditii de întretinere, încât sa permita sa fie pastrate curate, iar atunci când este necesar, sa fie dezinfectate; si

d)sa fie instalate de asa maniera încât sa se permita igienizarea adecvata a echipamentului si a zonei înconjuratoare.

(2)Dupa caz, echipamentul trebuie sa fie dotat cu orice dispozitiv corespunzator de control necesar, pentru a se garanta îndeplinirea obiectivelor prezentei hotarâri.

(3)Atunci când este necesara utilizarea de aditivi chimici pentru a se preveni coroziunea echipamentului si a containerelor, acestia trebuie sa fie utilizati în conformitate cu bunele practici.

CAPITOLUL VI: Deseuri alimentare

(1)Deseurile alimentare, subprodusele necomestibile si alte resturi trebuie sa fie îndepartate cât mai repede posibil din încaperile în care sunt prezente alimente, pentru a se evita astfel acumularea acestora.

(2)Deseurile alimentare, subprodusele necomestibile si alte resturi trebuie sa fie depozitate în containere ce se închid, cu exceptia cazului în care operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot demonstra autoritatii competente ca alte tipuri de containere sau sisteme de evacuare utilizate sunt corespunzatoare. Aceste containere trebuie sa fie construite corespunzator, tinute în conditii adecvate, sa fie usor de igienizat si, atunci când este necesar, de dezinfectat.

(3)Trebuie sa fie luate masurile necesare pentru depozitarea, colectarea si distrugerea deseurilor alimentare, a subproduselor necomestibile si a altor resturi. Spatiile de depozitare a deseurilor trebuie sa fie concepute si utilizate în asa fel încât sa se permita mentinerea curata a acestora si, dupa caz, sa fie libere de animale si daunatori.

(4)Toate deseurile trebuie sa fie eliminate în mod igienic si protejând mediul, în conformitate cu legislatia comunitara transpusa, aplicabila în acest scop, si nu trebuie sa constituie o sursa directa sau indirecta de contaminare.

CAPITOLUL VII: Aprovizionarea cu apa

(1)_

a)Trebuie sa existe o sursa adecvata de apa potabila ce trebuie sa fie utilizata oricând este necesar sa se asigure conditii ca alimentele sa nu fie contaminate.

b)Apa curata poate fi utilizata pentru produse din pescuit întregi. Poate fi utilizata apa de mare curata pentru moluste bivalve vii, echinoderme, tunicate si gasteropode marine. Apa curata poate fi utilizata, de asemenea, pentru spalare externa. Când este utilizata o astfel de apa, trebuie sa fie asigurate facilitati adecvate pentru furnizarea acesteia.

(2)Atunci când este utilizata apa nepotabila, de exemplu pentru controlul incendiilor, pentru producerea de aburi, pentru refrigerare si pentru alte scopuri similare, aceasta trebuie circulata printr-un sistem separat, bine identificat. Apa nepotabila nu trebuie sa aiba conexiuni cu sau sa permita refluxul în sistemele de apa potabila.

(3)Apa reciclata utilizata pentru prelucrare sau ca ingredient nu trebuie sa prezinte nici un risc de contaminare. Aceasta trebuie sa fie de acelasi standard ca apa potabila, cu exceptia cazului în care se poate demonstra autoritatii competente ca, în fapt, calitatea apei nu poate afecta salubritatea produsului alimentar în forma finita a acestuia.

(4)Gheata ce vine în contact cu alimentele sau care poate contamina alimentele trebuie sa fie produsa din apa potabila sau, atunci când este utilizata pentru racirea produselor din pescuit întregi, din apa curata. Aceasta trebuie sa fie produsa, manipulata si depozitata în conditii care sa o protejeze de contaminare.

(5)Aburul utilizat în contact direct cu alimentele nu trebuie sa contina nici o substanta ce reprezinta un pericol pentru sanatate sau care are potentialul sa contamineze alimentele.

(6)Atunci când alimentelor le este aplicat un tratament termic în containere sigilate ermetic, trebuie sa se asigure ca apa utilizata pentru racirea containerelor dupa tratamentul termic sa nu constituie o sursa de contaminare pentru alimente.

CAPITOLUL VIII: Igiena personalului

(1)Fiecare persoana care lucreaza în zona de manipulare a alimentelor trebuie sa mentina un grad ridicat de curatenie personala si trebuie sa poarte îmbracaminte adecvata, curata si, dupa caz, echipament de protectie.

(2)Nici unei persoane care sufera de o boala sau este purtatoare a unei boli ce poate fi transmisa prin alimente ori care sufera de o alta afectiune, cum ar fi leziuni infectate, infectii ale pielii, abcese sau diaree, nu trebuie sa i se permita sa manipuleze alimente ori sa intre în nici o zona de manipulare a alimentelor, de orice capacitate, daca exista posibilitatea de contaminare directa sau indirecta. Orice persoana astfel afectata si angajata într-o întreprindere din domeniul alimentar si care este posibil sa intre în contact cu alimente trebuie sa raporteze imediat operatorului cu activitate în domeniul alimentar boala sau simptomele, iar daca este posibil, cauzele acestora.

CAPITOLUL IX: Prevederi aplicabile produselor alimentare

(1)Un operator cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie sa accepte materii prime ori ingrediente, altele decât animale vii sau orice alt material utilizat la procesarea produselor, daca acestea sunt cunoscute a fi sau se apreciaza, în mod rezonabil, ca ar putea sa fie contaminate cu paraziti, cu microorganisme patogene ori cu substante toxice, de descompunere sau straine, în asa masura încât, chiar dupa ce operatorul cu activitate în domeniul alimentar a aplicat în mod igienic proceduri normale de sortare si/sau de preparare ori de procesare, produsul final ar fi impropriu pentru consum uman.

(2)Materiile prime si toate ingredientele depozitate într-o întreprindere din domeniul alimentar trebuie sa fie tinute în conditii corespunzatoare, concepute sa previna deteriorarea acestora si sa le protejeze împotriva contaminarii.

(3)În toate etapele de productie, de procesare si de distributie alimentele ce trebuie sa fie protejate împotriva oricarei contaminari ce poate face alimentul impropriu pentru consum uman, daunator pentru sanatate sau contaminat în asa masura încât ar fi nerezonabil sa fie consumat în acea stare.

(4)Trebuie sa se aplice proceduri adecvate pentru a se controla daunatorii. Trebuie, de asemenea, sa se aplice proceduri adecvate, pentru a se preveni ca animalele domestice sa aiba acces în locuri unde sunt pregatite, manipulate sau depozitate alimente (sau atunci când autoritatea competenta permite aceasta în cazuri speciale, pentru a se preveni ca un astfel de acces sa duca la contaminare).

(5)Materiile prime, ingredientele, produsele intermediare si produsele finite ce pot sa faciliteze multiplicarea unor microorganisme patogene sau formarea de toxine nu trebuie sa fie pastrate la temperaturi ce ar putea avea ca rezultat un risc pentru sanatate. Lantul de frig nu trebuie sa fie întrerupt. Totusi, sunt permise perioade limitate fara controlul temperaturii, pentru a se permite derularea practica a activitatilor prepararii, transportului, depozitarii, expunerii si servirii mâncarii, cu conditia ca aceasta sa nu aiba drept rezultat un risc pentru sanatate. Întreprinderile din domeniul alimentar în care se produc, se manipuleaza si se ambaleaza produse alimentare procesate trebuie sa dispuna de încaperi adecvate, suficient de mari pentru depozitarea separata a materiilor prime de materialul procesat, si de spatii separate de depozitare în conditii de refrigerare si suficient de mari.

(6)Atunci când produsele alimentare urmeaza sa fie pastrate sau servite la temperaturi scazute, acestea trebuie sa fie racite cât mai repede posibil dupa faza de procesare la cald sau faza de preparare finala, daca nu este aplicat nici un proces de tratare termica, la o temperatura ce nu trebuie sa aiba ca rezultat un risc pentru sanatate.

(7)Decongelarea produselor alimentare trebuie sa fie realizata în asa fel încât sa se reduca la minimum riscul dezvoltarii de microorganisme patogene sau al formarii de toxine în alimente. În timpul decongelarii alimentele trebuie sa fie supuse la temperaturi care sa nu aiba ca rezultat un risc pentru sanatate. Atunci când lichidul ce se scurge în procesul de decongelare poate reprezenta un risc pentru sanatate, acesta trebuie sa fie drenat în mod adecvat. Dupa decongelare alimentele trebuie sa fie manipulate de asa maniera încât sa se reduca la minimum riscul dezvoltarii de microorganisme patogene sau formarea de toxine.

(8)Substantele ce prezinta un risc si/sau cele necomestibile, incluzând hrana pentru animale, trebuie sa fie etichetate si depozitate adecvat, în containere separate si sigure.

CAPITOLUL X: Prevederi aplicabile ambalarii si împachetarii produselor alimentare

(1)Materialul utilizat pentru ambalare si împachetare nu trebuie sa reprezinte o sursa de contaminare.

(2)Materialele de ambalare trebuie sa fie depozitate de asa maniera încât acestea sa nu fie expuse la un risc de contaminare.

(3)Operatiunile de ambalare si împachetare trebuie sa fie efectuate astfel încât sa se evite contaminarea produselor. Dupa caz si în special în cazul recipientelor si al vaselor de sticla, trebuie sa fie asigurate integritatea containerului si igiena acestuia.

(4)Materialul de ambalare si de împachetare reutilizat pentru produse alimentare trebuie sa fie usor de igienizat, iar atunci când este necesar, de dezinfectat.

CAPITOLUL XI: Tratamentul termic

Urmatoarele cerinte se aplica numai pentru alimentele puse pe piata în containere închise ermetic:

1.orice proces de tratare termica utilizat pentru a procesa un produs neprocesat sau pentru a procesa în continuare un produs procesat trebuie:

a)sa asigure o temperatura data, pentru toate partile produsului tratat, pentru o perioada de timp data;

b)sa previna situatia ca produsul sa devina contaminat în timpul procesului;

2.pentru a se asigura ca prin procesul utilizat se îndeplinesc obiectivele dorite, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa controleze cu regularitate parametrii principali relevanti (în mod special temperatura, presiunea, ermeticitatea si parametrii microbiologici), inclusiv prin utilizarea de dispozitive automate;

3.procesul utilizat trebuie sa fie conform unui standard recunoscut international (de exemplu, pasteurizare, temperatura ultraînalta - UHT sau sterilizare).

CAPITOLUL XII: Instruire

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure:

a)ca persoanele care manipuleaza alimente sunt instruite în probleme de igiena a alimentelor, proportional cu activitatea desfasurata;

b)ca, în fapt, cei responsabili pentru elaborarea si mentinerea procedurii prevazute la art. 5 alin. (1) din anexa la hotarâre sau pentru punerea în aplicare a ghidurilor aferente au primit instruirea corespunzatoare în aplicarea principiilor HACCP;

c)de conformitatea cu toate cerintele legislatiei nationale referitoare la programe de instruire pentru persoane care lucreaza în anumite sectoare alimentare.

Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 804 din data de 5 septembrie 2005

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1

(1)Încadrarea în munca a unei persoane se realizeaza prin încheierea unui contract individual de munca între persoana care presteaza munca si persoana fizica sau juridica în beneficiul careia este prestata munca, denumita angajator.

(2)Contractele individuale de munca se încheie în forma scrisa. Obligatia de a încheia contractul de munca în forma scrisa revine angajatorului.

(3)Persoana încadrata în munca în conditiile prevazute la alin. (1) dobândeste calitatea de salariat si are drepturile si obligatiile prevazute de legislatia muncii, de contractele colective de munca si de contractul individual de munca.

Art. 2

Prevederile art. 1 nu se aplica:

a)în cazul în care, potrivit legii, munca este prestata în temeiul unei conventii civile de prestari de servicii;

b)în cazul membrilor consiliilor de administratie, cenzorilor, consilierilor locali si judeteni, expertilor, arbitrilor, mediatorilor si al altor persoane care presteaza diferite servicii în baza unor legi speciale, ei fiind platiti în temeiul acestora;

c)în cazul persoanelor care executa lucrari pentru care primesc drepturi de autor.

Art. 3

Munca poate fi prestata prin încheierea unor conventii civile de prestari de servicii, în urmatoarele situatii:

a)pentru desfasurarea, cu regularitate, a unor activitati care nu depasesc, în medie, 3 ore pe zi în raport cu programul lunar de lucru;

b)activitatea este prestata în folosul asociatiilor de proprietari sau, dupa caz, de locatari, cu exceptia cazurilor pentru care se încheie contracte de munca.

Art. 4

(1)Persoanele juridice care folosesc personal încadrat cu conventie civila de prestari de servicii au obligatia sa întocmeasca aceste conventii în forma scrisa si sa le înregistreze într-un registru special.

(2)În cazul societatilor comerciale si al regiilor autonome, activitatile pentru care se foloseste personal încadrat cu conventie civila de prestari de servicii se stabilesc de consiliile de administratie.

(3)Angajatorii prevazuti la alin. (1) au obligatia sa înregistreze conventiile civile de prestari de servicii la directiile generale de munca si protectie sociala, în termen de 20 de zile de la încheierea acestora.

CAPITOLUL II: Masuri de protectie a persoanelor încadrate în munca

Art. 5

(1)Persoanele care presteaza munca în baza unei conventii civile de prestari de servicii pot încheia cu directiile generale de munca si protectie sociala contracte de asigurari sociale.

(2)Prin contractele de asigurari sociale prevazute la alin. (1) persoanele asigurate se obliga sa plateasca contributia la fondul de asigurari sociale, beneficiind de indemnizatiile si de pensiile de invaliditate sau, dupa caz, pentru limita de vârsta, prevazute de lege pentru salariati.

(3)Persoana fizica sau juridica la care asiguratul presteaza munca se poate obliga sa suporte în total sau în parte contributia la fondul de asigurari sociale.

(4)Baza de calcul al drepturilor si obligatiilor de asigurari sociale se stabileste prin contractul de asigurari sociale, neputând fi mai mica decât salariul minim brut pe tara.

Art. 6

(1)Persoanele care presteaza munca în baza unei conventii civile de prestari de servicii nu beneficiaza, la încetarea activitatii, de drepturile prevazute pentru someri.

(2)Persoanele care presteaza munca în baza unei conventii civile de prestari de servicii, precum si angajatorii acestora nu au obligatia de a contribui la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, în raport cu sumele reprezentând plata muncii depuse.

(3)Drepturile banesti acordate persoanelor pentru munca prestata în baza unor conventii civile de prestari de servicii se platesc din fondul de salarii.

Art. 7

Prestarea muncii în alte conditii decât cele limitativ prevazute la art. 2 si 3 ori pentru care nu au fost întocmite formele prevazute la art. 4 se considera realizata în baza unui contract individual de munca, angajatorii având obligatia de a întocmi si înregistra astfel de acte si de a achita contributia la fondul de asigurari sociale si la Fondul pentru plata ajutorului de somaj.

Art. 8

Contractele individuale de munca încheiate de urmatoarele categorii de angajatori vor fi înregistrate, în termen de 20 de zile de la data încheierii lor, la directiile generale de munca si protectie sociala:

a)persoanele fizice;

b)societatile comerciale cu capital privat;

c)asociatiile cooperatiste;

d)asociatiile familiale;

e)asociatiile, fundatiile, organizatiile sindicale si patronale;

f)orice alte organizatii care sunt constituite si functioneaza potrivit legislatiei române.

Art. 9

(1)Carnetele de munca ale salariatilor încadrati la angajatorii prevazuti la art. 8 se pastreaza si se completeaza de catre directiile generale de munca si protectie sociala.

(2)Angajatorii sunt obligati sa depuna la directiile generale de munca si protectie sociala:

a)actele privind încheierea, executarea, modificarea si încetarea contractelor individuale de munca, în termen de 5 zile de la perfectarea acestora;

b)trimestrial, dovezile de plata a salariilor, însotite de actele ce atesta plata lunara a contributiei pentru asigurarile sociale de stat, a contributiei la constituirea Fondului pentru pensia suplimentara, precum si a contributiei la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pâna la data de 15 a primei luni din trimestrul urmator.

Art. 10

(1)La solicitarea unor angajatori care au posibilitatea de a pastra si completa carnetele de munca ale salariatilor, directiile generale de munca si protectie sociala pot aproba ca aceste operatiuni sa fie efectuate de catre acestia sau de catre societati comerciale specializate, acreditate în conditiile legii.

(2)Angajatorii prevazuti la alin. (1) au urmatoarele obligatii:

a)sa prezinte lunar la directiile generale de munca si protectie sociala dovezile din care sa rezulte plata salariilor, a contributiei la fondul de asigurari sociale si la constituirea Fondului pentru pensia suplimentara, precum si a contributiei la constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj;

b)sa prezinte carnetele de munca ale salariatilor la directiile generale de munca si protectie sociala, la încetarea contractelor individuale de munca ale acestora, în vederea certificarii înscrierilor efectuate.

Art. 11

(1)Contractele individuale de munca, încheiate de cetatenii români cu misiunile diplomatice si cu oficiile consulare straine cu sediul în România, precum si cu reprezentantele din România ale unor firme, asociatii, fundatii sau organizatii cu sediul în strainatate, se înregistreaza la Oficiul muncii, care functioneaza în subordinea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

(2)Salariatii persoanelor juridice prevazute la alin. (1) vor beneficia de drepturile de asigurari sociale, cu conditia achitarii contributiei la fondul de asigurari sociale prevazute de lege.

(3)Carnetele de munca se pastreaza si se completeaza de Oficiul muncii.

Art. 12

(1)Pentru prestarea serviciilor prevazute în prezenta lege directiile generale de munca si protectie sociala vor percepe un comision, stabilit dupa cum urmeaza:

a)0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca;

b)0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza serviciile prevazute la art. 10, constând în verificarea si certificarea legalitatii înregistrarilor efectuate de catre acestia.

(2)Plata comisionului se va efectua pâna la sfârsitul lunii urmatoare celei pentru care este datorata.

(3)Sumele reprezentând comisionul prevazut la alin. (1) se pastreaza la trezoreria statului si sunt purtatoare de dobânzi.

(4)Sumele reprezentând comisionul prevazut la alin. (1) se retin si se gestioneaza de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, în regim extrabugetar. Sumele retinute se utilizeaza potrivit destinatiilor stabilite prin hotarâre a Guvernului, iar soldul ramas la finele anului se reporteaza în anul urmator, cu aceeasi destinatie.

Art. 13

(1)Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si directiile generale de munca si protectie sociala exercita controlul asupra modului în care sunt aplicate prevederile prezentei legi.

(2)Angajatorii au obligatia de a permite efectuarea controlului si de a pune la dispozitie organelor abilitate toate documentele si actele solicitate.

CAPITOLUL III: Raspunderea juridica

Art. 14

Nerespectarea de catre angajator a prevederilor art. 1 alin. (2), art. 4 alin. (3), art. 8, art. 9 si ale art. 10 alin. (2) din prezenta lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei.

Art. 15

Fapta angajatorului de a primi la munca o persoana pentru care nu au fost întocmite contracte individuale de munca sau, dupa caz, conventii civile de prestari de servicii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.

Art. 16

Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000.000 lei la 8.000.000 lei urmatoarele fapte:

a)refuzul angajatorului de a permite intrarea în incinta unitatii a organelor de control prevazute la art. 13 ori de a pune la dispozitie acestora documentele solicitate;

b)neîntocmirea sau întocmirea defectuoasa a registrului de evidenta a persoanelor care presteaza munca în baza unei conventii civile de prestari de servicii.

Art. 17

(1)Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute de prezenta lege se fac de catre personalul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si al directiilor generale de munca si protectie sociala, împuternicit prin ordin al ministrului muncii si protectiei sociale.

(2)Prevederile prezentei legi, referitoare la contraventii, se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 18

În cazul savârsirii repetate de catre angajatori a contraventiilor prevazute la art. 15 si 16 din prezenta lege, directiile generale de munca si protectie sociala vor solicita, potrivit legii, radierea persoanei juridice din registrul comertului.

Art. 19

Încalcarea repetata de catre angajator a prevederilor prezentei legi, constând în neîndeplinirea obligatiilor referitoare la încadrarea în munca a persoanelor, precum si la transmiterea obligatorie a unor date catre directiile generale de munca si protectie sociala, prin care s-a urmarit acordarea unor venituri sub nivelul salariului minim garantat pe tara, precum si sustragerea de la plata obligatiilor privind plata contributiilor la fondul de asigurari sociale sau la Fondul pentru plata ajutorului de somaj constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.

Art. 20

Încasarea de catre angajator de la salariati a contributiei datorate, potrivit legii, pentru pensia suplimentara, a contributiei de 1% datorate Fondului pentru plata ajutorului de somaj, precum si a contributiei datorate pentru asigurarile sociale de sanatate si nedepunerea acestora în termen de 15 zile în conturile stabilite potrivit reglementarilor în vigoare constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda.

Art. 21

Sanctiunile prevazute la art. 14-16, art. 19 si 20 din prezenta lege se aplica persoanelor care se fac vinovate de încalcarea prevederilor respective.

Art. 22

Neplata la termenul stabilit a comisionului prevazut la art. 12 atrage obligatia debitorului la plata unor majorari de întârziere, în conditiile prevazute de legislatia în vigoare.

CAPITOLUL IV: Dispozitii finale

Art. 23

În termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi vor fi stabilite, prin hotarâre a Guvernului, conditiile în care, potrivit prevederilor art. 2 si 3, pot presta munca persoane care nu încheie contracte individuale de munca, precum si modul în care Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si, respectiv, directiile generale de munca si protectie sociala pot utiliza sumele reprezentând comisionul prevazut la art. 12.

Art. 24

La data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 83/1995 privind unele masuri de protectie a persoanelor încadrate în munca, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 31 iulie 1995.

Art. 25

Prezenta lege intra în vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

-****-

Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 21 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 22 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

PAULA IVANESCU

Publicata în Monitorul Oficial cu numarul 355 din data de 27 iulie 1999

        Standardul OHSAS este aplicabil oricarei organizatii care doreste:

• sa stabileasca un sistem de management OH&S pentru a elimina sau minimaliza riscurile pentru angajati si alte parti interesate care ar putea fi expuse la pericolele OH&S asociate cu activitatile sale;
• sa implementeze, sa mentina si sa imbunatateasca in mod continuu un sistem de management OH&S;
• sa se asigure de propria conformitate cu politica OH&S declarata;
• sa demonstreze conformitatea  cu acest standard prin obtinerea certificarii OH&S.

        Noua revizie a OHSAS 18001 a fost publicata pe plan international in anul 2007, sub forma standardului BS OHSAS 18001:2007, astfel ca standardul SR OHSAS 18001:2008 adoptat in tara noastra inlocuieste documentul OHSAS 18001:2004.

        Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Cerinte a fost elaborat astfel incat sa fie compatibil cu standardele pentru sistemele de management al calitatii si al mediului, pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calitatii, mediului si al sanatatii si securitatii ocupationale de catre organizatii, in cazul in care se doreste acest lucru.

        OHSAS 18001 este acum un standard si nu un document ca in editia anterioara si cuprinde numeroase modificari: sanatatii i se acorda o mai mare importanta, s-au definit termeni noi si s-au revizuit termenii anteriori, dintre care unii au implicatii deosebite in ceea ce priveste interpretarea (ex: risc tolerabil a fost inlocuit cu risc acceptabil, accident este inclus in incident, pericol nu se mai refera si la dauna adusa proprietatii sau dauna adusa mediului de lucru, s.a).

        Pentru organizatiile deja certificate in conformitate cu prevederile OHSAS 18001 sau cele ce se afla in perioada finala a obtinerii certificarii, a fost stabilita o perioada de tranzitie de 2 ani, respectiv pana la 1 iulie 2009, in scopul de a acorda suficient timp pentru alinierea sistemelor de management la noile cerinte.

Articol preluat din Revista BIZ, nr. 155/2008